Sănătatea unui popor se oglindeşte în sistemul său de sănătate

De-a lungul timpului am scris câteva articole cu privire la sistemul românesc de sanătate şi cu privire la medicii din România. Spre ruşinea mea articolele au avut tentă pur unilaterală, izvorâte din frustrarea pacientului şi durerile aferente unor investigaţii prost făcute. Nu am stat să mă gândesc că o documentare mai conştiincioasă pe baza acestui subiect, îmi va aduce multe alte concluzii care vor completa un întreg.
Având în vedere că am cunoştinţe şi rude care activează în sistem, având în vedere că am lucrat într-un sistem care are legătură cu cel medical, am decis să investighez mai mult partea care am neglijat-o şi-am ajuns în postura în care, îmi cer scuze faţă de medicii oneşti (n-au mai rămas mulţi din păcate pentru noi), care-şi fac treaba ratându-şi propria viaţă.
Prima oară am observat în biroul matusei mele care este medic oncolog, lipsa personalului. În momentul în care am întrebat-o: De ce sunt libere cele trei scaune (în care trebuiau teoretic să şadă 3 doctori în oncologie), aceasta mi-a răspuns că posturile sunt blocate.
Posturile sunt blocate în condiţiile în care, pentru o operaţie la Institul Oncologic trebuie să aştepţi (fără pile) minim trei luni. Trei luni în care pacientul trăieşte în el cu ţesuturile canceroase, trei luni în care acesta caută vinovaţi pentru aşteptarea absurdă.

Omul de rând nu deţine mecanisme foarte complexe care să-l ajute să inţeleagă dinamica unui sistem fraudat (iar în faţa durerii nici cei educaţi de cele mai multe ori nu judecă limpede, aici încadrându-mă şi eu) acesta ajungând să dea vina nu pe sistemul putred, ci pe oamenii care activează aşa cum pot, înăuntrul lui.
Medicul pe de altă parte, trebuie să facă munca altor 2, 3 medici inexistenţi de unul singur, asta în condiţiile în care plata este sub limita decenţei.

Medicul atunci când iese pe coridoarele spitalului se loveşte invetabil cu dramele şi durerile fiecăruia, cu mirosurile fiecăruia şi cu frustrările lui. În aceste condiţii, în care după ani grei de studiu nu primeşti nici măcar un feeback care să-ţi ridice moralul (de ordin financiar sau pur empatic) te aşteaptă o cădere nervoasă, o depresie sau îţi oferi singur feedback luând şpagă.

Protestul radical al medicilor buzoieni a pus pe jar autoritatile (click pe link)

Majoritatea medicilor români fac ture suplimentare, îşi iau de muncă acasă pentru a-şi putea termina treaba. Aceşti oameni în mare parte educaţi trebuie să activeze (mulţi dintre ei) în spitale uitate de vreme, menite demolării nu primirii pacienţilor.
În aceste condiţii, în care noi ar trebui să ne bucurăm că Medicii încă mai activează în România pentru Noi, nu facem altceva decât să hulim, şi nu hulim neapărat sistemul, ci persoanele care activează în sistem.

Nu vezi dumneata ca se imputineaza doctorii pe zi ce trece? Si nu mai ”cresc” altii in loc? Nu te intrebi: ”de ce oare”?

Noi nu suntem umiliţi de medici. Medicii sunt la rândul lor umiliţi de sistemul în care activează. Toţi suntem umiliţi de un sistem de care ne este frică, un sistem care, în timp se va deteriora şi mai tare din cauza lipsei noastre de asumare cu privire la cel mai important aspect al vieţii: sănătatea.
Citam ieri pe propria-mi pagină de facebook, un mesaj dedicat de Runa Khan politicienilor:

Trebuie să tratăm viaţa şi umanitatea într-un mod empatic. Dacă te gândeşti să stopezi sistemul de sănătate, gândeşte-te dacă copilul tău ar avea nevoie de un sistem bun de sănătate şi nu are access la el, sau la educaţia de care are nevoie. Închei citatul.
Nu putem aştepta la infinit o schimbare care vedem că nu se produce, nu putem aştepta să fim bolnavi pentru a înţelege gravitatea situaţiei din sistemul de sănătate (până la urmă majoritatea dintre noi vom ajunge acolo), nu putem aştepta permanent ca bula să se umfle atât de tare încât să facă poc; atunci poate va fi prea târziu.
Ar trebui ca toţi cetăţenii acestei ţări să studieze mai profund aspectele cu adevărat relevante pentru calitatea vieţii lor.
Vă asigur 100%, (asta pentru că ştiu multe aspecte cu adevărat înfiorătoare cu privire la corupţia din sistemul românesc de sănătate şi sistemul farmaceutic; aspecte pe care nu pot a le face publice) că la un studiu mai amănunţit, toţi ne vom îngrozi realizând că suntem lăsaţi să murim pentru alte interese decât cele ale unor simpli medici.