Socialismul de ieri şi cel de azi

– Mulţi socialişti consideră că originile socialismului sunt prezente cu mult înainte de secolele XVIII şi XIX, ajungând până în secolul XVI Thomas More Utopia, sau chiar până în antichitate la Republica lui Platon. O mare influenţă asupra acestei doctrine a avut-o însă Rouseau.(1)

– Karl Marx s-a născut în anul 1818 şi alături de Fredrich Engels a compus teoria Socialismului ştiinţific. (2)

– Karl Marx împreună cu Friedrich Engels a scris şi a publicat în 1848: Manifestul Partidului Comunist.

 

– Cartea sa cea mai cunoscută este:

Das Kapital, Capitalul: O cercetare critică a economiei capitaliste.

– Marxismul este o teorie economico-socială bazată pe lucrările lui Karl Marx.

– Marx s-a inspirat din filozofia lui Georg Hegel, economia politică a lui Adam Smith, din teoria economică Ricardiană şi din socialismul francez în secolul al XIX-lea.

– Marxismul este un termen polisemantic, reprezentând un cortegiu de idei care se pot interpreta în varii forme.

– De la moartea lui Marx în 1883, diferite grupuri din toată lumea au apelat la marxism că bază intelectuală pentru linia politică şi tactica lor, care pot fi în mod spectaculos diferite şi contradictorii.

– Socialismul are trei tipuri principale de înţelesuri:

1. ,,Socialismul înţeles ca sistem economic opus capitalismului bazat pe proprietatea colectivă. De multe ori este folosit în discursul politic cu sens negativ.
2. Socialismul înţeles ca intrument politic aflat în mâinile clasei muncitoare. Explică apariţia partidelor socialiste.
3. Socialismul ca ideologie.”(3)- Socialismul incipient susţinea ideea că: Eliminând clasele sociale şi având o societate egală în absolute orice, rezultă o utopie(4). El denumindu-se ,,Socialism utopic”.

– Formele clasice ale socialismului:

1.Marxismul
A)Marxismul clasic
B)Marxismul ortodox
C)NeoMarxismul

2.Social Democraţia
A)Socialismul Etic
B)Socialismul Revizionist
C)Cea de-a treia cale (neorevizionism)

                   În prezent:

– În teorie, sistemul care a fost în spatele Partidului Nazist se află şi în spatele politicii care a ridicat Finlanda. (Finlanda fiind una dintre cele mai dezvoltate ţări ale lumii)

– Nu există în prezent nicio ţară 100% socialistă, ci mai degrabă: diferite sisteme socio-economice care au rădăcini în socialism.

– Până şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste – reprezintă o abatere de la ,,socialismul real”.

– Ţările Nordice au adaptat ideea de socialism combinând-o cu Economia capitalistă.

De ce ţările Nordice o duc atât de bine?

După cum spuneam anterior, ideea de socialism are N variabile şi interpretări. Una dintre interpretări este ,,Socialismul Democratic”(5) practicat în Suedia.

Cealaltă interpretare este cea a ,,Marxismului Leninist”(6) practică în ţări ca Cuba, Uniunea Sovietică şi China.

a) Socialismul democratic prioritizează în general o îmbunătăţire a calităţii vieţii prin:

– drepturi şi oportunităţi egale, întărită prin sistemul de protecţie socială de stat, şi de economia capitalistă. Ţările care au un astfel de sistem sunt cele mai ,,fericite,, ţări din lume. (Danemarca, Norvegia, Suedia, Elveţia etc.)b) Pe de altă parte, Marxism-Leninismul prioritizează infailibilitatea guvernului dictatorial. La nivel teoretic ei susţin ideea în care: 

-Orice beneficiu al statului devine beneficiul poporului. În practică însă, problema stă diferit.

-Majoritatea partidelor Marxist-Leniniste au depreciat masiv statutul de viaţă al populaţiei pentru ,,binele statului”. (Ce s-a întâmplat şi în România înaintea anilor 90. Oamenii erau ţinuţi în ţară, fără ştiri externe pentru a nu realiza câte dintre drepturi le sunt încălcate. Fără o informare din afară şi fără alte puncte de reper, omul seadaptează multor condiţii de viaţă.) Ţările care adoptă acest sistem, precum Coreea de Nord si China, suferă de reale încălcări ale drepturilor omului, sclavism modern şi cenzură.

Chiar dacă ambele sisteme militează pentru ţeluri socialiste, modul de abordare face toată diferenţa.

Cuvântul –SOCIALISM- este un cuvânt complex care deţine multe variable. Nu putem utiliza acest cuvânt într-un singur sens ci în teorii politice (radical) diferite.

Note:

(1) Jacques Rousseau

(2)Socialismul ştiinţific

(3) Socialismul

(4) UTOPÍE, utopii, s. f. 1. Ideal, concepţie politică sau socială generoasă, dar irealizabilă (din cauza condiţiilor obiective date). 2. Proiect imaginar, fantezist, irealizabil. – Din fr. utopie.

(5) Socialismul Democratic urmăreşte o desprindere totală de ideile marxiste şi ducerea unei politici zisă realist, de reforme sociale, în cadrul unor partide parlamentare de centru-stânga. Ideile social-democrate se reclamă de la principiile revoluţiei franceze: libertate, egalitate şi fraternitate (termenul actual: solidaritate), vizând o societate bazată pe acţiunea comună a tuturor cetăţenilor, care au aceleaşi drepturi şi răspunderi. Interesele economice nu trebuie să pună piedici democraţiei, această fiind capabilă a stabili cadrul economic şi a fixă limite acţiunii factorilor de piaţă. Fiecare cetăţean, în calitate de salariat sau consumator, trebuie să aibă un cuvânt de spus în stabilirea şi repartiţia producţiei, în privinţa organizării şi condiţiilor de muncă.

(6) Marxism-Leninism este un termen care îşi are originea în Uniunea Sovietică de pe vremea lui Stalin, care descrie ideologia oficială a regimului, cunoscută până atunci drept marxism.
– s. n. concepţia despre lume şi viaţă, ideologia revoluţionară a clasei muncitoare şi a partidului sau comunist, elaborată de K. Marx şi F. Engels şi dezvoltată de V. I. Lenin în noile condiţii istorice. (< rus. marksizm-leninizm)