În ultima perioadă văd atât în presa națională, cât și în cea americană un fenomen foarte periculos:
-Manipularea oamenilor prin cuvinte și raționamente logice, dar scoase din contextul general-
Astăzi am citit un articol din partea unei publicații în care mi-am pus toată încrederea la început, dar care îmi pare lipsită de neutralitate jurnalistică și viziune unitară.
Nu am terminat facultatea de jurnalism, dar acum mulți ani când doream să mă angajez la Monitorul de Cluj (nu știu dacă mai există), am fost refuzată din motivul imparțialității pe tema homosexualilor români.
Acel episod m-a făcut să mă documentez și să înțeleg importanța scrierii unui articol neutru, articol în care detaliezi strict Faptele, nu părerile persoanle legate de problema, emoții sau exagerări de nunata. 
Pentru cititorul de rând, (adică pentru tine, cel care citești ce scriu), sunt importante faptele, iar interpretarea este normal să fie a ta, a cititorului, nu să fie indusă auxiliar faptelor.
Aș vrea să luăm articolul acesta:
Prin acest articol aș vrea să scot în evidență cum văd eu un act de jurnalism politic eșuat.
1. Se distinge problema colectivă, în cazul de față:
-Absenteismul major de la votul din plen pentru Revocarea lui Dragnea.
2. Se concepe titlul care include cuvântul absenteism, dar în același timp se include și o informație personală care are ca țintă o anumită parte a problemei.
În cazul de față, teoretic PNL-ul e de vină pentru rezultatul din plen, deși mai jos în text înțelegem că absenteismul este o problemă generală în rândul Tuturor partidelor de opoziție
3. Exagerarea datelor.
În articol se explică faptul că aproape jumătate dintre deputații PNL au absentat la vot, deși normal ar fi să se prezinte cifrele reale, după care în cel mai rău caz, părerea personală a jurnalistului.
4. După ce au alimentat emoția prin rânduri de păreri personale, se prezintă datele exacte în felul următor:
,,Potrivit sistemului electronic de vot, la ședința de plen a Camerei au în total 170 de deputați prezenți din totalul de 329. De la PNL au fost în sală 45 din totalul de 68, de la USR au fost 20 (din totalul de 28), de la PMP au fost 8 (din totalul de 12), iar neafiliați tot 8. În ceea ce privește tabăra puterii, PSD a avut în sală 65 de deputați, iar ALDE 6. De la UDMR au fost 10 deputați prezenți,,
-Statistic, prezența la vot pentru primele partide arată așa:
66,176% prenta la vot din partea PNL
71,428% prezența la vot USR
66,666% prezența la vot PMP
Concluzionând, diferența procentuală între USR și PNL este de doar 5,2% .
5. După aceste calcule care voit sublinează o diferență mai mare decât cea reală între partidele de opoziție, se revine la subiectul auxialiar problemei în sine, adică numele parlamentrilor PNL (doar PNL) care au lipsit de la votul pentru revocare din funcția de președinte al Camerei Deputaților al lui Liviu Dragnea.
Visez la o țară cu jurnalism bazat strict pe date, jurnalism care prezintă realitatea așa cum este, nu cum o dorește cel care scrie un articol sau altul.
Visez la o țara în care oamenii de rând pot să distingă singuri adevărul, nu la o țara în care aproape fiecare dintre noi avem nevoie de un -tătuc- intelectual, care să ne paveze drumul ideologiilor și al apartenețelor politice.
adrianaspunetot.wordpress.com 